Blog Prost…

…Jurnalul filosofului prost

Arhive lunare: Ianuarie 2010

Din vacanţă

Mă simt total lipsit de chef, de inspiraţie. Ceea ce simt că am în aceste momente este liniştea. Mă simt foarte liniştit, curios de liniştit chiar. Ma tratez cu muzică, cu Counter cu AoE.

Vacanţa asta este mai mult decât bine primită. Mă simt foarte liber, mai liber decat de obicei, mă simt eliberat. Totuşi terbuie să mă gândesc deja la semestrul 2, trebuie să învaţ la mate, la fizicâ, chimie, nu în vacanţă, pe viitor :D. Am de gând să citesc, pentru început Ultima noapte de dragoste, întaia noapte de război, după care vor urma Aventurile si Memoriile lui Sherlock Holmes.

Nu ştiu cât voi ieşi vacanţa asta din casă, am o gaură imensă in buget, plus că îmi trebuie bani să îmi fac garderoba pentru primavară. 😀

Aşadar joc Table si Pool pe YM, AoE ( Age of Empires ) şi Counter Strike şi sunt deschis şi la alte jocuri, care nu cer prea multe resurse :)).

P.S. Nu ştiu dacă voi scrie prea mult, mă simt secat, de ideei, de subiecte, de tot…

Pace!

Anunțuri

Un fel de leapşă…

Aşa cum zice şi Cornel… Da, este un fel de leapşă despre vise. Răspund la ea doar pentru a răspunde, pentru că acu’ la început nu cred că am de spus prea multe. Citește mai mult din acest articol

Tupeu

Nu am înţeles niciodată oamenii care nu au puţin tupeu. Nu că eu aş avea peste măsură, doar că pur şi simplu sunt unii oameni cărora le este ruşine să deranjeze pe cineva chiar dacă au ei un interes personal, sunt unii care pun tot timpu’ în faţa intereselor nişte consecinţe. Există oameni care nu au curaj să deschidă gura, să îşi spună o părere, oameni care chiar şi atunci când au dreptate preferă să tacă.

Sunt genu’ de om care se simte mai bine când nu tace. Dacă am ceva de spus caut să spun, chiar dacă ştiu ca faptele mele vor avea repercusiuni mai mult sau mai puţin fericite. Într’adevăr sunt momente când pur şi simplu nu îndrăznesc să fac sau să spun ceva. Ei bine în momentele alea mă simt ca un vegetarian care din greseală a măncat carne.

Ce cred eu despre tupeu? Deşi unii spun că îţi trebuie curaj ca să îţi recunoşti defectele, eu cred de asemenea că îţi trebuie curaj în a’ţi recunoaşte calitaţile. De cele mai multe ori oamenii sunt de partea celor modeşti care mereu se subapreciază, care nu işi reconosc calitaţile, deşi sunt conştiente de ele. În ziua de azi, dacă îţi recunoşti calităţile eşti catalogat arogant, snob, etc.  În fond, tupeul este îndrăzneala de a înfrunta sistemul, lumea, etc. De ce să nu avem tupeu să contrazicem un profesor atunci când ştim că avem dreptate ? De ce să nu îi reproşam şefului ceva atunci când greşeşte? Pentru nişte prostii de consecinţe? Întrebarea ar fi, ne’am putea consola pe noi inşine atunci când nu spunem ceva ce vrem să spunem doar ca nu avem tupeu?

În ciuda celorlalte, mulţi spun că este greu să îţi ascunzi sentimentele, da’ sigur nu v’aţi întrebat vreodată cat de greu este să ţi le exprimi? Să luăm un exemplu. Să zicem că stiţi o persoană pe care o admiraţi. Aţi avea tupeul să îi spuneţi ca o admiraţi? Un pur şi simplu ” Eu te admir şi te respect pentru ceea ce faci!” Sunt mulţi cărora le este greu să îşi exprime sentimentele pentru simplul fapt că nu au destulă îndrăzneală ca să facă asta. Multora le este greu să îşi exprime şi ura sau dispreţul faţa de cineva şi astfel se ascund după tot felul de fapte care nu merită laudă.

În România mulţi nu au tupeul de a se exprima şi de aceea ne ducem în jos. Eu unul m’am săturat să tot vad cum toţi o sug de la alţii, cum se conduc dupa „Capul plecat, sabia nu’l taie” şi toţi se ascund după pereţi falşi.

Ce’ar fi să spunem pe faţa ceea ce avem de spus?

Ce se poartă?

Apropo de articolul lui zoso şi de cât de proşti sunt românii.

În caz că nu va’aţi dat seama, iarna asta se poartă frigu’. Dacă iţi este frig eşti în trend şi dacă îţi este frig in haine de firmă deja eşti cel mai tare din parcare. Mă întreb, atât de jalnici am ajuns incât să punem părerea altora despre noi, pentru că in fond, la asta se referă „a te îmbrăca la modă” să fii in ton cu ceilalţi, să vrei să pari mai special decât ceilalţi fiind în pas cu moda, înaintea sănătăţii şi confortului nostru? Şi mie îmi place să mă îmbrac cât mai bine, şi mie imi place să mă imbrac cu ce îmi stă mai bine, da’ asta nu înseamnă că la -25 de grade mă îmbrac în haine de toamnă PENTRU CĂ AŞA ÎMI STĂMIE  BINE. Nu vere, la -25 de grade las moda deoparte şi caut întâi să mă protejez. Dacă reuşesc să arăt şi bine ăsta e un plus.

Duminică am fost şi eu învăţat minte. De atunci pun caciulă, 2 perechi de pantaloni, fular şi manuşi. Că se întâmplă să îmi fie în continuare frig la faţă e altceva, ce să fac, să port o mască?

În plus, tăranului de la noi, îi place să poarte haine de firmă, ca să fie mai şmecher nu? Păi dacă eşti barosan şi îţi permiţi haine de toamnă care sunt de firmă, nu ar trebui să îţi permiţi şi haine groase de iarnă, tot de firmă? Mall’urile sunt pline cu îmbrăcăminte de sezon.

Totuşi vedem oameni de’ăştia peste tot, tot timpul, nu îi trezeşte geru’ la realitate, sau îi vor trezi bolile?

Credeţi în magie sau…

Am văzut filmuleţul de la articolu’ lui Cabral şi mă gâmdeam să vă intreb, pe voi, cei care citiţi pe aici: Voi credeţi în magie?

Acesta este filmuleţul. Eu cunosc un tip, care făce/făcea trucuri cu cărţi aşa că ştiu oarecum cu ce se mănâncă „industria” asta. Părerea mea este că tot ce tine de „magie” sunt, de fapt, trucuri şi îndemânare. Nu există oameni  „înzestraţi” cu puteri speciale sau mai ştiu eu ce. În domeniul acesta nu se poate spune că există chestii inexplicabile. Oamenii care au succes în acest domeniu au nişte talente şi o îndemânare ieşită din comun, îndemânare care îi ajută să ne păcălească cu ajutorul iluziilor optice etc.

Aşadar, voi ce parere aveţi, trucuri sau magie? 😀

P.S. Pentru că schimbările ar trebui sa vină odată cu începutul săptămânii m’am decis ca de acum înainte să scriu cu diacritice. Vreau susţinere pentru că ma cam bate tastatura asta în română.

Confesiune

Asa cum zice si titlu acest post este o confesiune. In ce consta aceasta veti vedea. Citește mai mult din acest articol

24=17

Nu, nu sunt corigent la matematica, cel putin asa sper… Matematic ce scrie la titlu este fals, insa pentru mine, astazi este adevarat :D.

De ce? pentru ca ziua de 24 ianuarie 2010 insemna ca eu am implitit 17 ani :D. Nu scriu postu’ asta ca sa primesc felicitari, vreau doar sa relatez unele chestii din anul 17 al vietii mele :).

Nu stiu daca sunt chestii prea deosebite. A mai trecut 1 an, singurele lucruri in plus fata de anul trecut sunt cre’ca vreo 7 centimetri 3 kile si niste riduri :)).  In anul 17 mi’am facut blog si sunt fericit de acest lucru, da’ nu vreau sa insist aici pentru ca tocmai am scris despre blog acu’ cateva zile .

Am reusit sa schimb unele lucruri la mine in decursul ultimului an. Schimbari de care sunt multumit, as putea sa zic ca mi’am gasit un traseu pe care sa il urmez in viata, lucruri la care acu’ un an nu ma gandeam, deci probabil m’am maturizat. Mi’am schimbat unele idei, mi’am schimbat stilu’ vestimentar, ce mai, m’am schimbat :D.

Astazi, de ziua mea, pot sa spun ca ma afecteaza criza, asa ca, cu parere de rau, nu va veti imbata nici unul astazi pe banii mei 😀 si evident nici nu va veti ghiftui. Momentan ce am sunt 17 ani si o viata inainte o viata deloc prea usoara. 😀

Fara prea multa vorbarie, la multi ani mie ! 😀