Blog Prost…

…Jurnalul filosofului prost

Arhivă Categorii:r Blog

Exerciţiu motivaţional

Motivaţia tot timpu’ a jucat un rol important în executarea oricărei acţiuni. Nu e neapărat vorba de mine, în general omu’ nu face bun dacă nu este bine motivat. Nu mai punem ca românii au cerut tot timpu’ un motiv cât mai bun pentru a merita sau sau nu efortul depus.

Acei câţiva cunoscuţi care îmi citesc blogul, au fost dezamăgiţi când au văzut că nu mai reuşesc să postez nimic. Revenind Citește mai mult din acest articol

De ce scriu atât de rar

…pentru că de la o vreme chiar dacă stau sau nu acasă, am senzaţia că nu am timp să mă ocup de blog.

Îmi place, blogul meu prost, îmi face plăcere să scriu. Tot timpul însă am fost un leneş, fac lucrurile după cum am chef…după o cugetare simplă o să înţelegeţi că nu prea am chef de scris…

Nu am inspiraţie…sau nu o caut, aşa ca cei care au prea multă, mă pot împrumuta… În plus, m’am gândit să nu scriu doar de dragu de a scrie, îmi pare rău pentru cei ce vin aici zilnic cu speranţa că vor găsi ceva nou.

Una peste alta sunt mai activ pe twitter…

Nu promit că o să încerc să scriu mai mult şi da, încerc să nu mentionez nimic despre începerea şcolii 😀

Aparatul foto, prin mâinile istoriei

De la prima fotografie, făcută candva în anul 1839, după o expunere de 8 ore, aparatele foto, la fel ca tehnologia în general, au continuat să evolueze. Astfel de la fotografierea pe placi metalice tratate cu substanţe fotosensibile, s’a cautat cat mai repede trecerea la conceptul ce se va numi „roll-film”, obiect cu care majoritatea celor nascuţi mai devreme de jumătatea anilor ’90 sunt familiarizaţi.

Pe lângă dezvoltarea suportului fotografic, care a ajutat la micşorarea timpului de expunere, s’a urmărit simplificarea aplicării tehnicilor de fotografiat, tehnici care vor fi puse in practică de viitorii fotografi. Astfel se lucrează la găsirea celor mai bune substante care să fie folosite în camera obscură pentru developarea fotografiilor.

Secolul 20 aduce pe piaţa aparatele foto, foarte folositoare jurnaliştilor, care la început sunt primii care şi le permit pentru a profesa. În timp, aparatul foto devine un gadget de familie, gata să imortalizeze orice întrunire, petrecere sau peisaj din vacanţe. În plus, fotografia se dezvoltă ca o noua artă, mai ales după apariţia fotografiilor color.

În 2010, Citește mai mult din acest articol

Aniversare

Hei lume, să nu’ţi vină să crezi, astăzi avem parte de o aniversare, ce aniversare, pai e simplu, se împlineste un an de când am scris „Scurta prezentare„, mai direct spus, se implineşte un an de când mi’am făcut blogul. Staţi liniştiţi, nu se bea gratis, fiind ziua blogului, el tre’ să dea de băut şi pe lângă că e un blog prost, mai e şi bulangiu, aşa că nu dă de băut.

Am un an de când sunt în blogosferă, de când sunt „blogger”. Mi’am făcut blogul la îndemnul lui Cornel, care deja avea blog, îi mulţumesc pe această cale că m’a convins şi pe mine să îmi fac. Multumesc tuturor ce mi’au citit şi îmi citesc „filosofiile” aberante, mulţumesc anticipat şi celor ce le vor citi în continuare, pentru că în ciuda a ceea ce s’a tot întâmplat păstrez blogul. A fost un an în care blogul a rămas aici, chiar dacă am avut probeme cu calculatorul, a fost tot timpu’ cu baza de date pregătită pentru momentul în care am avut ceva de scris, fără prea mult dramatism este ziua blogului, 1 an, vor mai fi şi alţii. 🙂

La mulţi ani, filosofu.wordpress.com!

Ceva pe blog

Postu’ ăsta vreau să fie ca să mă descătuşez, il scriu pentru a ma sili pe mine însumi să ma reobişnuiesc cu scrisu şi cu ocazia asta să încerc să mai interactionez pe legătura „râdurilor digitale” (cum zice ozzie) cu cei care obişnuiesc să mămai citescă.

Bănuiesc că aş putea să spun multe, în ultimu timp se pare că  se intâmplă multe în jurul nostru al tuturor, se întâmplă şi s’au întamplat şi în jurul meu. În ultimu’ timp am observat că ţara se duce de râpă, mai mult decât inainte, ceea ce e cu adevărat notabil este că acum s’ar putea într’adevăr să mă afecteze cât de cât pe mine şi familia.

Am citit destul de mult în ultimu timp, mai multe cărţi, romane, poezii studii in psihologie,(poate imi voi spune părerea despre unele curând) am încercat să asimilez tot ce mi s’a părut interesant, nu am de gând să mă opresc, mai am cărţi şi acasă, mai imprumut şi de la bibliotecă.

Am stat în spital, pe la începutu lu martie, trecuse 1 an de când nu o mai făcusem, entorsa mea la rotula de anul trecut a recidiva într’o luxaţie, am stat cu piciorul puţin în gips acum port o orteză pentru rotulă.

Una peste alta se termină scoala, şansele să pic la mate au scăzut considerabil(după mine), urmează o vară care în planuri ar putea fi cea mai mişto de până acum şi eu nu obişnuiesc să fac astfel de ierarhii de obicei 🙂

Acum că mi’am refăcut calculatorul, nu am de gând să mai petrec prea mult timp în faţa lui, vreau să continui să citesc cărţi, calculatorul să il folosesc doar pentru a mă ţine la curentu cu ştiri si să ma informez… şi evident să scriu pe blog.

Cam atât cu vorbăria fără rost, sper că voi reveni curând cu ceva mai interesant decât postarea asta.

Tot de la şcoală

Nu am reuşit nimic cu calculatorul, din ce am înţeles este clar, tre’ să iau altu’, nu am bani de altul aşa că momentan tot de la şcoală scriu.

Am deja o săptămână de când nu am mai deschis pc’u acasă. E destul de ok fără pot să spun, am reuşit să mă culc şi eu ceva mai devreme. E adevărat că mă plictisesc, foarte tare, da’ încerc să înlocuiesc timpul pe care îl petreceam la calculator, cu altceva. Mă joc pe minunatul meu Playstation1, mă uit la ştiri şi altele de pe la TV. Încerc să citesc, nu prea reuşesc, nu am „plecare”.

Ca să rămân activ cred că o să încep să scriu posturi pe hârtie, şi să le dactilografiez la şcoală. Să văd dacă „reuşesc”.

De luni, din nou…

Din nou luni, numai că azi nu scriu de acasă. De ce? Păi mi se futu PCu, iar…

Am să încerc azi să văd dacă pot să îl rezolv. Reinstalez windows-u, dacă nu merge așa mă duc cu el la un service pentru că mă plictisesc grozav fară. Nu că aș fi dependent pentru că tot week-endu nu l-am deschis deloc, pardon, nu S-A deschis deloc. Ideea e că eu l-am stricat, nu știu exact cum, doar că eu sunt de vină, mi-e lene să explic mai mult. Dacă vă întrebați de unde scriu… Scriu de la școală, de la ora de TIC, în loc să lucrez în Excel.

Sper să devin activ din nou, începând de azi, calculatorul este indispensabil pentru mine…